Melodie personalizată așa, fără motiv

Versurile

[Strofa unu]
Dimineața mă trezește iar, nu mă lasă la somn,
Telefonul sună, am drum de făcut, să nu uit niciun om.
Pachete de luat, oameni de dus, fiecare cu povestea lui,
Din casă-n casă, bagaje, speranțe, gândul spre ai lui.
Un bagaj, o geantă, o cutie, fiecare altă mână,
Pe bancheta din spate, tăcerea apasă, timpul se-adună.
Sunt Sifu, Elvețianul, la volan cu ochii pe drum,
Kilometri și fețe, dar ruta nu-i niciodată spre-acum.

[Refren]
Din fiecare bagaj, o parte din România,
Geanta, cutia, speranța, toată nostalgia,
Sunt Sifu, Elvețianul, duc vise pe roți,
Din fiecare bagaj, o parte din România.

[Strofa doi]
Urcă oameni cu speranțe în mașină, vorbesc rar,
Unii pleacă pentru bani, alții pentru familie, fiecare-i un alt hoinar.
Unii lasă copii, alții își lasă părinții,
În ochii lor, o țară ascunsă printre amprente și gânduri fierbinți.
Ascult povești printre kilometri, fără să judec,
Nimic nu-i simplu când pleci, dar în portbagaj stă un dor mut.
Din casă-n casă, între două țări, între două vieți,
Sunt Sifu, Elvețianul, nu opresc, doar adun povești.

[Refren]
Din fiecare bagaj, o parte din România,
Geanta, cutia, speranța, toată nostalgia,
Sunt Sifu, Elvețianul, duc vise pe roți,
Din fiecare bagaj, o parte din România.

[Bridge]
Mașina plină de voci, aerul greu,
Un drum fără capăt, dar ăsta-s eu.
Fiecare pachet păstrează ceva,
Un gust, o scrisoare, un "așa era".
Sunt Sifu, Elvețianul, între lumi,
Pun frâna la stop, ridic ochii și-adun.
Cei plecați departe mă știu după nume,
Din fiecare bagaj, o parte din România rămâne.

[Refren Final]
Din fiecare bagaj, o parte din România,
Geanta, cutia, speranța, toată nostalgia,
Sunt Sifu, Elvețianul, duc vise pe roți,
Din fiecare bagaj, o parte din România.

[Spoken Outro]
Compus pe Melodia Cadou.